Worship with Gandharvas
In muzica hindustana sunt de asemenea sapte note muzicale(swaras) cunoscute ca Shadja (Sa) Rishab (Re) Gandhar (Ga) Madhyam (Ma), Pancham (Pa), Dhaivat (Dha) and Nishad (Ni), grupul in sine fiind numit sapta(sapt = sapte). Intre aceste note au fost interpolate note noi. Notele initiale sunt cunoscute ca shudha swaras, adica pure sau note naturale in timp ce notele intermediare sunt privite ca deplasate de la locurile lor in gama, astfel sunt numite vikrit swaras sau note modificate.In concordanta cu teoria muzicii indiene, notele se disting pe baza intervalelor dintre ele, cunoscute ca shruti.Numarul acestor shrutis este douazeci si doi, ele pot fi considerate microtonuri daca facem o comparatie cu muzica clasica europeana.Graficul de mai jos arata ratia notelor cu tonica si descrie, de asemenea, ratiile pentru notele muzicii europene, desi corespondenta nu este perfecta :
Notele si ratia lor fata de C
C |
Shadja(Sa) |
1 |
C# |
Komal Rishab (Re) |
256/243 |
|
D |
Shuddha Rishab(Re) |
9/8 |
|
D# |
Komal Gandhar(Ga) |
32/27 |
E |
Shuddha Gandhar(Ga) |
5/4 |
F |
Shuddha Madhyam(Ma) |
4/3 |
F# |
Tivra Madhyam (Ma) |
45/32 |
G |
Pancham(Pa) |
3/2 |
G# |
Komal Dhaivat (Dha) |
128/81 |
A |
Shuddha Dhaivat(Dha) |
5/3 |
A# |
Komal Nishad (Ni) |
16/9 |
B |
Shuddha Nishad (Ni) |
15/8 |
C` |
Shadja(Sa°) |
2 |
Asa cum putem vedea notele Pa si Sa sunt fixe in gama si nu au forme modificate(vikrit), ele sunt denumite achal sau swaras - imobile. In cazul celor cinci note care pot fi modificate Re, Ga, Ma, Dha si Ni doar Ma poate fi dusa intr-o pozitie superioara, in Ma tivra, toate celelalte putand fi deplasate la o frecventa inferioara in gama iar forma lor modificata fiind numita komal. Din graficul urmator putem vedea mai clar relatiile lor reciproce :
Relatii de ton

Semicercul indica distanta de un ton in gama, semicercul (Re Ga)lipseste deoarece intervalul nu este un ton perfect dar aproape perfect, fre = (9/8) fsa, (9/8)fre =(81/64) fsa dar fga=(5/4) fsa81/64»5/4, 320»324 dar nu exact, in aceeasi modalitate pentru (Pa Dha)fdha =(5/3) fsasi fpa =(3/2) fsa, (3/2)(9/8)=27/16si27/16»5/3, 80»81dar nu precis, si pentru (Dha)(45/32)(9/8)» 128/81, 32805»32768dar nu identic. De fapt acesta este motivul pentru care am gasit initial doua rezultate diferite (dar aproape identice) pentru fa care este in notatia indiana fdha , in orice caz diferenta dintre rezultate fiind superficiala (de 1.23%.).( Notatie fx=frecventa noteiX)
Ca o concluzie putem spune ca notele care apartin gamei principale se repeta in octavele superioare si de asemenea in cele inferioare de un numar infinit de ori, frecventele lor sunt numere reale si numai urechea limitata percepe un interval inchis de sunete (in muzica Indiana Clasica sunt folosite de obicei trei octave Mandra - inferioara, Madhya - de mijloc si Taar - registru superior). In concordanta cu scara numerelor reale putem spune ca intre doua note (indiferent cat de apropiate) putem gasi intotdeauna o a treia asa cum intre orice doua numere reale putem gasi un al treilea. De fapt muzica clasica indiana foloseste din plin acest rezultat, tehnica se numeste meend (un tip de glisando unul din cele paisprezece ornamente create sa imbogateasca compozitia, alte ornamente sunt kana, murki, andolan, gamak , etc) pentru a acoperi si notele `intre`, astfel in graficul alaturat apare ca spatiu continuu comparat cu muzica clasica vestica care foloseste un spatiu discret.Notele din gama se combina pentru a creea un raga, care este forma fundamentala a intregii muzici clasice indiene fiind mai degraba un concept abstract si complex si reprezinta punctul de plecare pentru orice compozitie. Fiecare raga contine un set de note fixe , prezentat in gama pentru urcare si cea pentru coborare, denumite aroha si avaroha. Cunoscand notele constituente a unui raga si pastrand in memorie aroha si avaroha nu este suficient ca un ascultator sa recunoasca ragul, motivul este ca exista suficient de multe raguri similare care folosesc aceeasi gama. Sunt multe alte caracteristici si reguli pentru indentificarea corecta a unui raga de exemplu pe ce note anume se pune mai mult sau mai putin accentul (vadi si samvadi) cate note individuale pot fi produse (shrutis), ce fel de ornamente sunt permise intr-un anumit raga etc. Gama de baza din care deriva ragul se numeste that si se refera la modalitatea de baza in care cele sapte note sunt aranjate. Deoarece un that reprezinta un aranjament de sapte note stabilite anterior numarul total de thata poate fi calculat luand in considerare faptul ca intr-un thata fiecare nota trebuie sa existe in forma pura sau modificata in ordine secventiala, astfel obtinem saptezeci si doua de thata, cele folosite in muzica carnatica (din sudul Indiei) in timp ce in nord muzica indiana clasica foloseste doar zece thata care sunt suficiente pentru a clasifica cele mai importante raga :
Bilaval |
Sa, Re, Ga, Ma, Pa, Dha ,   Ni , Sa°. |
Kalyan |
Sa, Re, Ga, Ma, Pa,Dha,   Ni , Sa°. |
Khamaj |
Sa , Re , Ga , Ma , Pa , Dha ,   Ni , Sa°. |
Bhairav |
Sa , Re , Ga , Ma , Pa , Dha ,  Ni , Sa°. |
Purvi |
Sa , Re , Ga , Ma’ , Pa , Dha ,  Ni , Sa°. |
Marva |
Sa , Re , Ga , Ma’ , Pa , Dha ,  Ni , Sa°. |
Bhairavi |
Sa , Re , Ga , Ma , Pa , Dha ,   Ni , Sa°. |
Asavari |
Sa , Re , Ga , Ma , Pa , Dha ,   Ni , Sa°. |
Kafi |
Sa , Re , Ga , Ma , Pa , Dha ,   Ni , Sa°. |
Todi |
Sa , Re , Ga , Ma , Pa , Dha ,  Ni , Sa°. |